Ma trezesc foarte devreme in general si, si mai in general ma culc foarte tarziu si-n tot acest timp in care nu dorm, iubesc si mi se pare ca totul, fiecare lucru si fiecare om sunt facuti doar din iubire. In toata aceasta realitate a mea, majoritatea celor din jur imi spun ca nu este asa deloc si ca ceea ce eu cred despre viata nu exista si ca realitatea este chiar inversul a ceea ce eu simt cu tot minele. Si totusi nu ma convinge nimeni si mi se pare ca majoritatea traiesc in marele compromis al nefericirii. Nefericirea este un compromis pe care constient il faci cu sufletul tau. Atat. Cauza nefericirii suntem noi si nimeni altcineva. Majoritatea nu stie ce este fericirea pentru ca nu a gasit minutul in care sa stea cu ea insasi si sa-si raspunda la..pe mine ce ma face fericita? Dureaza un minut. Atat. Un minut in care sa-ti dai seama ce te face fericit in fiecare clipa si asta pentru ca fericirea nu dureaza doar o clipa. Fericirea este o stare permanenta de clipe adunate. Nu astepti clipele de fericire..nu le constientizezi ca fiind astfel..caci asta inseamna sa accepti ca esti un nefericit tinut artificial in viata de respiratul artificial al aparatului de clipe. Fericirea este rutina de a te simti astfel..
Ne luam un minut din viata si ne gandim la noi fericiti..si asa traim, fara sa ne mai trebuiasca nimic..lucruri, oameni, situatii de care sa ne agatam ca sa supravietuim de la o clipa de fericire la alta..
Stii ce te face fericit? Atunci esti fericit tot timpul..
Fericita ca pot iubi …. Fericita ca sunt mama unui baiat minunat si sanatos . Fericta ca te vad pe tine fericita si pe alti ca tine daca Mai exista …. Fericita ca exist EU.
Love , Mara
Adevarat si frumoas spus. Dar in toate articolele tale ma lovesc de aceeasi problema. Mereu dai dovada,in ceea ce spui,de multa organizare a timpului,a vietii in general. Uiti ca nu toti suntem asa ambitiosi si ordonati. Cred ca de aici apar divergentele de opinii asupra fericirii sau a iubirii.Este evident ca tot ce se naste,om sau lucru,se naste din iubire. Numai ca,iubirea se schimba,se transforma in timp si asa apar si clipele de nefericire.Dar cred ca e minunat ca le avem si pe astea. Ideal ar fii sa fie cat mai putine si cat mai rare,dar sa fie. Asa intotdeauna ne vom bucura si vom aprecia fericirea la justa ei valoare.
Nu cred ca iubirea se schimba sau ca ea se transforma … Poate doar amorteste treptat pentru ca mai apoi sa devină inerta… Sau, in cazul celor norocosi, ea se inteteste necontenit pentru a deveni o flacara de nestins. Un soi de foc viu. Ați văzut ce arid e locul in imediata apropiere a Focului Viu din zona Buzaului ? Sau cum refuza natural sa se stinga? … Ei bine… Așa e si cu iubirea … Unii devin aridul din jurul focului… nisposi, gri, terni si inerti. Alții, dimpotrivă, sunt una cu focul si focul valtoare..
Natura nu e o metafora … Ea e explicația tuturor necunoscutelor mintii omenesti, cred eu…
Am vrut sa zic cat mai rare si cat mai mici ca si traire.* !Scuze
Ce-nseamna FERICIREA
in mintea mea si a ta ?
inseamna vesnicie
inseamna alaturea
azi, maine, ieri
o clipa suspendata
un licar de simtiri
momente innodate
povesti de departari…
pași repezi de lumina de vorbe sau păreri
senzații lacrimi
zbucium de pleoape de vise prea desarte
liniștea pielii in val de-mbratisari
satin de gesturi tandre
dor aprig de trăiri
Ce-i Fericirea in mintea mea si-a ta?
PS
Ești o poveste de trăiri si iubire … Firescul vorbelor tale e naucitor de natural si sublim in egala măsura …