..nu inteleg nimic din lumea din jur..nu inteleg cum este sa traiesti fara scop si fara sa simti nimic mai mult de cateva secunde, urmate de zile intregi in care astepti alte astfel de secunde..nu inteleg cum e ca scopul tau sa fie lumea din jur..si tot raportul asta voit catre barometrul acesta despre tot ceea ce nu este deloc despre tine..cum sa fie despre tine ceva ce este despre inca o suta sau o mie..cum sa-ti justifici normalul doar prin faptul ca acesta exista si vis a vis..de ce ala e normalul si nu ceea ce visezi tu..de ce normalul e majoritatea si nu minoritatea greu sau imposibil de atins..a hotarat cineva asta..candva..nu!..ai hotarat tu, ipocritul ce-si ascunde frustrarile, neputinta si insuficienta in normalul frustrat, neputincios si insuficient al majoritatii..
..al majoritatii ce n-a iubit niciodata decat atat cat e “normal” acceptat de aceia din jur si atunci iubim toti aliniati o turma de femei si barbati identici..aceia acceptati de “normal” dpdv fizic si sexual, numerologic si cronologic si niciodata in alta ordine..si ne calificam in normal..si deci suntem bine..suntem normali..ca toti ceilalti..clone ale sufletului nostru ce de mult nu mai exista..caci sufletul nu e normal si atunci ramane “afara” la usa si mai vine la “sfarsit”..atunci cand vrei sa traiesti tot ce n a fost normal..
..si te uiti la “ciudatii” normali de demult..si parca acum, la sfarsit, “ciudat” esti tu..cel care a amestecat specialul cu normalul si sufletul cu nimicul..si ai vrea doar o viata, una singura..in care sa fii cel mai “ciudat”..in care sa nu iubesti descat o data cat in o mie de vieti..in care sa visezi visele tuturor..in care sa stii ca normalul esti doar TU

…si eu sunt, pentru ca tot ceea ce s-a intamplat minunat in viata mea de pana acum a durat mereu adunat “trei zile si trei nopti”..asa cam ca-n povestile cu printese..si daca reusim sa adunam toate zilele si noptile laolalta, atunci viata devine un basm..basmul celor “trei zile si trei nopti” care tine la nesfarsit..basmul vietii din minuni..din minuni adunate..toate numai din iubire..caci minunile sunt doar clipe de iubire puse impreuna..
..minunile nu se termina niciodata..ele sunt despre cei ce le fac posibile, nu despre cei ce doar le traiesc..pentru aceia minunile raman doar amintiri..iar viata nu este despre amintiri..viata este despre cata minune inseamna pentru celalalt fiecare clipa traita cu tine..in rest, viata este despre rest..
..si, ca pentru printesa din povesti, ziua mea a tinut “trei zile si trei nopti”..acolo unde imi sunt “acasa” sufletul si mintea..intre toata iubirea inocenta a ingerilor mei si tortul lor din nutella ❤ si povestea lor de iubire scrisa in polaroidele din care in curand imi voi umple primul perete de clipe..si orasul unde sunt acasa si unde ma simt eu, libera si fericita asa cum sunt..acolo unde se nasc printii si printesele din povesti si unde chiar de ziua mea s-a nascut cel din urma care urmeaza a fi cel dintai ❤ ..intre flori si multe avioane si mult ras si nici o lacrima..intre patru tari si aceeasi iubire din care-s toata facuta..

Aceasta este o fotografie realizata de Marius Baragan. Make-up-ul este miscarea perfecta a mainii lui Alexandru Abagiu, iar parul plin de volum i se datoreaza lui Sorin Stratulat. Tot aceasta fotografie apartine unei sedinte foto si este finisata in Photoshop.
E..cam asa se pregateste “lumea buna” pentru zborul Bucuresti-Nisa: manichiura, pedichiura, ultima bidinea de vopsea si ultimul fir de par coafat si tapat se bifeaza fix in ziua plecarii. Nu pleci asa oricum in sudul Frantei..ca acolo e numai milionarii aia care are yahturi si masini si ceasuri si atunci te pregatesti cum crezi tu mai bine si cum poti tu mai mult. Incepi cu programarile la manichiura, pedichiura, vopsit, coafat, epilat, pensat, toate, daca se poate, realizabile in ziua plecarii. Dupa ce capul si corpul sunt in regula si pregatite pentru sudul Frantei, intervine alegerea tinutei pentru zbor. Nu poti pleca oricum. Pe cursa directa Tarom spre Nisa n-ai cum sa nu te intalnesti sigur cu altii asemeni tie si atunci e concurenta mare si deci: iti iei clar tocurile cele mai inalte, hainele branduite calumea si..si..exact, geanta de voiaj!! Nu oricare..de preferat Vuitton si de preferat bine logguita. Gata, esti bini di tat pentru zbor.

Realitatea este dragi concetateni si in special doamnelor si domnisoarelor, aceea ca, adevaratii milionari (aceia pentru care milioanele au venit odata cu mostenirea de familie si exista asa cam de cateva generatii) sunt aceia asumati, relaxati, fericiti, recunoscatori pentru ceea ce au..sunt aceia pentru care milioanele aduc bucuria de a se trezi fara grija zilei de maine, fericirea de a calatori oriunde, de a studia acolo unde viseaza, de a imparti cu altii si aceea de a construi pentru cei care nu o pot face pentru ei insisi.
Am sa va scriu despre un astfel de milionar roman..si nu numai..pentru care avionul este doar un autobuz, asa cum ar trebui sa fie si pentru restul parvenitilor..

Ma trezesc foarte devreme in general si, si mai in general ma culc foarte tarziu si-n tot acest timp in care nu dorm, iubesc si mi se pare ca totul, fiecare lucru si fiecare om sunt facuti doar din iubire. In toata aceasta realitate a mea, majoritatea celor din jur imi spun ca nu este asa deloc si ca ceea ce eu cred despre viata nu exista si ca realitatea este chiar inversul a ceea ce eu simt cu tot minele. Si totusi nu ma convinge nimeni si mi se pare ca majoritatea traiesc in marele compromis al nefericirii. Nefericirea este un compromis pe care constient il faci cu sufletul tau. Atat. Cauza nefericirii suntem noi si nimeni altcineva. Majoritatea nu stie ce este fericirea pentru ca nu a gasit minutul in care sa stea cu ea insasi si sa-si raspunda la..pe mine ce ma face fericita? Dureaza un minut. Atat. Un minut in care sa-ti dai seama ce te face fericit in fiecare clipa si asta pentru ca fericirea nu dureaza doar o clipa. Fericirea este o stare permanenta de clipe adunate. Nu astepti clipele de fericire..nu le constientizezi ca fiind astfel..caci asta inseamna sa accepti ca esti un nefericit tinut artificial in viata de respiratul artificial al aparatului de clipe. Fericirea este rutina de a te simti astfel..
Ne luam un minut din viata si ne gandim la noi fericiti..si asa traim, fara sa ne mai trebuiasca nimic..lucruri, oameni, situatii de care sa ne agatam ca sa supravietuim de la o clipa de fericire la alta..
Stii ce te face fericit? Atunci esti fericit tot timpul..